Expoziții: Muzeul de Stat de Arte Plastice al RSSM, Chișinău, Valentina Rusu-Ciobanu. Expoziție personală, 20 ianuarie 1984; Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, Chișinău, Expoziția jubiliară, 100 de ani ai U.A.P. din Republica Moldova, 2003; Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău, Artă și artiști, 2004; Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău, Valentina Rusu-Ciobanu. Expoziție personală, decembrie 2003 – februarie 2004; Galeria ArtMark, București, Bessarabia Moia, 23 iunie – 2 iulie 2009; Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, Chișinău, Expoziția personală dedicată celor 90 de ani de la naștere, 13 – 30 octombrie 2010; Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău, Expoziția personală dedicată celor 95 de ani de la naștere, noiembrie 2015 – ianuarie 2016; Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău, Valentina Rusu Ciobanu – 100 de ani de la naștere, 28 octombrie – 15 decembrie 2020; www.theopen-art.com, Expoziție VR Omagiu Limbii Române: scriitori basarabeni în opera artistei Valentina Rusu Ciobanu, 31 august 2020; Muzeul Național de Artă al Moldovei, Expoziția permanentă, prezent.

Bibliografie: Stavilă, T., Valentina Rusu-Ciobanu. Expoziția lucrărilor, Chișinău, 1983; Ciobanu, C., Valentina Rusu-Ciobanu. Maeștri basarabeni din secolul XX, Chișinău, 2004, pag. 101; Bessarabia Moia, București, 2009; Arta maeștrilor basarabeni din secolul XX, Chișinău, 2016, pag. 213; Toma, L., Procesul artistic în Republica Moldova (1940-2000), Chișinău, 2018, pag. 207; Miron. S., Valentina Rusu-Ciobanu. Biobibliografie, Chișinău, 2018, pag. 146; Valentina Rusu-Ciobanu. Pictură, Chișinău, 2020, pag. 53.

SERAFIM SAKA

(1935-2011)

„Alfabetul românesc n-a fost doar efortul scriitorilor, a fost unul general, instinctiv, al întregului popor. S-a strigat la toate mitingurile și pe toate străzile LIMBĂ și ALFABET și asta dintr-o adânc simțită necesitate, alfabetul și limba fiindu-ne ultimul colac de salvare în care ne puneam speranța. Da, alfabetul este veșmântul limbii, precum s-a spus, eu cred însă că este mai mult. În afonele realități ale Basarabiei rusificate, alfabetul latin este scut și filtru pentru limba română vorbită aici. Dacă-l aveam, alfabetul latin ne-ar fi ocrotit vorbirea de atâtea și atâtea impurități lingvistice. Copiii noștri scriu, azi, cu literă latină de parcă s-ar da cu patinele într-o iarnă în care ninge ca în pastelurile lui Alecsandri. Bucuria și dragostea lor pentru acest alfabet mă înseninează și mă fac să cred că, odată și odată – și asta nu într-un timp îndepărtat, cum zic unii –, alfabetul va primeni tot ce este sonor și scriere aici.”

„La această întrebare – ce facem cu râpa? – răspunsul trebuie să vină acum de pe amândouă malurile”, interviu acordat Georgetei Adam, 1991