Asociația pentru cultură și arte Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Artă al Moldovei și Biblioteca Națională a Moldovei, are plăcerea să invite publicul iubitor de artă la deschiderea expoziției „1963 – an critic în cariera pictoriței Valentina Rusu Ciobanu”. Titlul expoziției este inspirat de evenimentele anului 1963, când după o perioadă scurtă de destindere hrușciovistă în URSS, se relansează atacuri dure asupra artiștilor novatori sau nonconformiști, atacuri care vor avea ecouri și la Chișinău. Această expoziție, prin operele artistice expuse, vorbește despre tentativele de intimidare lansate în acel an critic de nomenclatura comunistă contra unor intelectuali de marcă din republică, inclusiv contra pictoriței Valentina Rusu Ciobanu.
***
În 2020, cu ocazia centenarului geniului picturii basarabene, Valentina Rusu Ciobanu, Asociația pentru cultură și arte Arbor a desfășurat un amplu proiect cultural intitulat „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere”, menit să promoveze viața și opera pictoriței la București. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Fundația SANTAVINERE din Chișinău și cofinanțat de Asociația pentru cultură și arte Arbor, Administrația Fondului Cultural Național, Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, biroul din Chișinău.
În cadrul proiectului, care prevedea inclusiv inventarierea și digitalizarea atelierului artistei, au fost recuperate mai multe lucrări artistice, printre care unele considerate pierdute. Din cauza condițiilor neprielnice de conservare din atelierul artistei, multe lucrări au fost găsite într-o stare gravă, care necesitau restaurare urgentă. Deși neprevăzut de proiect, președintele Asociației Arbor și managerul cultural Victoria Nagy Vajda, a decis salvarea a trei dintre lucrări, prin restaurarea acestora la București.
Una din pânzele recuperate și restaurate s-a dovedit a fi lucrarea „Triplul portret al compozitorilor Alexei Stârcea și Vasile Zagorschi și al cântăreței Valentina Savițcaia”. Această lucrare are o poveste dramatică, restaurarea acesteia reprezentând pentru Arbor o șansă de a repara nedreptatea la care artista a fost supusă în 1963. În acel an de cotitură, după o scurtă perioadă de destindere, la Moscova reîncep persecuțiile asupra artiștilor plastici nealiniați puterii, considerați nonconformiști și dăunători ideologiei sovietice. Liderul sovietic Nikita Hrușciov i-a atacat pe poetul Voznesenski, sculptorul Neizvestnîi, pe pictorii din studioul condus de Ely Bielutin ş.a., iar ecourile răfuielilor aplicate oamenilor de creație în capitala imperiului ajung și la Chișinău.
Înnoirea limbajului artistic al picturii Valentinei Rusu Ciobanu deja se produsese la frontiera anilor 50-60 ai secolului trecut, o certă mărturie în acest sens fiind tabloul „Plantatrea pomilor”. Monumentalitatea acestui tablou se datorează gradului înalt de generalizare şi de omogenizare a suprafeţelor acoperite cu culoare, rolului covârşitor jucat de siluetele figurilor, amplificării sonorităţii cromatice prin saturaţia culorilor. Aceste noi tendinţe din creaţia plasticienei au fost însă aspru criticate în anii 1961-1962 de organele de resort de la Chişinău. Împreună cu Mihai Grecu, care pictase în 1959-1960 celebrul tablou „Fetele din Ceadâr-Lunga”, Valentina Rusu Ciobanu era învinuită „de mâzgălituri, locul cărora nu este în cadrul expozițiilor si muzeelor”.
Adevătata criză s-a produs însă în anul 1963. În acel an, în baza unui contract semnat cu Ministerul Culturii al RSSM, Valentina Rusu Ciobanu lucra la „Triplul portret al compozitorilor Alexei Stârcea și Vasile Zagorschi și al cântăreței Valentina Savițcaia”. Lucrarea era încă neterminată, nu fusese niciodată expusă, o văzuse doar un cerc limitat de colegi. Însă la o adunare a comitetului orăşenesc de partid, triplul portret este criticat într-un mod destul de brutal. După acestă intervenţie critică, venită de la forurile superioare de partid, ministerul culturii se văzu nevoit să rezilieze în mod unilateral contractul cu autoarea. Situația a fost cu atât mai frustrantă, cu cât Valentina Rusu Ciobanu și opera acesteia s-au dovedit a fi niște victime colaterale în luptele interne din cadrul organizației republicane a Partidului Comunist. Ivan Bodiul, pe atunci prim-secretar al comitetului central al PC din RSSM, își dorea să-l destituie din funcție pe Artiom Lazarev, ministrul culturii din acei ani. Astfel, „locotenenții” pe linie de partid ai lui Bodiul au criticat extrem de aspru politica de achiziții a ministerului, ceea ce a provocat o nedreaptă critică a operei semnate de Valentina Rusu Ciobanu și a condus la rezilierea contractului. Acest eveniment, conjugat cu încercările anterioare de intimidare, au afectat-o profund pe artistă, ea nemaiputând să termine lucrarea începută. Pentru a justifica suma avansului deja primit, direcţia Arte plastice a ministerului o obligă pe pictoriță să execute – în locul triplului portret – alte trei portrete. Este vorba de „Portretul actorului Dumitru Fusu” (1964), „Portretul crescătorului de vite T. Tolici” (1964) și „Portretul mulgătoarei E. Iurceac” (1964), care, actualmente, se află în custodia Muzeului Național de Artă a Moldovei și a Muzeului Național de Istorie a Moldovei și sunt prezentate în această expoziție.
Contextul dureros al apariției „Portretului lui Dumitru Fusu” nu a împiedicat-o pe Valentina Rusu Ciobanu să realizeze una dintre cele mai remarcabile opere din arta basarabeană a anilor ’60 ai secolului trecut. Calităţile deosebite ale acestei lucrări rezidă parţial şi în selectarea judicioasă a modelului. Un rol foarte important l-au jucat şi mijloacele de expresie folosite de plasticiană: amplificarea aproape până la grotesc a trăsăturilor individuale ale feței, adâncirea contrastului între chipul meditativ, liniştit al actorului şi corpul lui mobil, dinamic, răsucit nefiresc pe scaun, exagerarea unghiurilor formate de conturul siluetei modelului pe fundalul ferestrei.
Alte două pânze recuperate și restaurate sunt „Autoportret” (1963) și „Bărbat în câmp” (1963). Cele trei lucrări, supuse restaurării, aveau deformări pronunțate ale suportului de pânză, cu rupturi și sfâșieri produse de muchiile vechiului șasiu și cu multiple desprinderi ale stratului de pictură, cauzate inclusiv de umiditatea excesivă pe care le-au suportat. Restaurarea picturilor s-a realizat conform normelor muzeale de către restauratorul Horațiu Cristian Costin, care le-a redat calitățile estetice inițiale și aducându-le aproape de stadiul lor inițial, cel din 1963.
Asociația pentru cultură și arte Arbor consideră important efortul de conservare, valorificare și promovare a patrimoniului artistic, precum și sensibilizarea publicului față de acest demers. În vederea sensibilizării publicului, Arbor a invitat simpatizanții pictoriței Valentina Rusu Ciobanu să susțină financiar costurile de restaurare ale operei pictoriței. Cu sprijinul a mai multor persoane, și anume prin Richard Bovnoczki, Marcela Nistor, Aliona Ciurcă, Cristina Bujor, Dan Crăcan, Lucia, Ana și Lucas Gurduza, Maria Sainciuc, Rodica Plugaru, Ana Beschieru, Maks Graur și Anastasia Gurschi, au fost acoperite o parte din costurile legate de manopera de restaurare.
Totodată, Asociația Arbor intenționează să restaureze și alte lucrări semnate de Valentina Rusu Ciobanu, printre care un portret al artistului Glebus Sainciuc, soțul pictoriței, realizat de artistă în anii ’50 ai secolului trecut.
Vizitarea expoziției se va face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare.
Victoria Nagy Vajda, manager cultural
Constantin I. Ciobanu, istoric și critic de artă
Expoziția poate fi vizitată începând cu 28 octombrie și până pe 30 noiembrie 2021, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, din str. 31 august 1989, nr. 121A, MD-2012, Chișinău. Vizitarea expoziției se face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare.
Perioada de vizitare:
28.10.2021 – 30.11.2021
10:00 – 17:00 (ultima intrare 16:20)
vineri – închis
